Asteptand soarele...

Si iata-ma ca scriu din nou… .

Ati simtit vreodata ca locul in care va aflati nu e tocmai cel potrivit?Ei bine eu da… sa va spun si de ce… .Sunt zile in care totul pare asemenea zilei de ieri,atunci cand fac ochisori dimineata si privesc spre telefon uitandu-ma la ceas sa vad daca imi mai permit sa dorm sau nu…Zile in care totul pare la fel…rutina.Si sunt zile in care se intampla lucruri cu adevarat inedite care iti pot aduce tristeti,bucurii sau cine stie poate chiar surprize…Ma gandesc ce mi-a adus de exemplu ploaia de ieri…sa vedem mult somn,”tolaneala”,irascibilitate si…putin sau mai multa tristete,poate ca picaturile reci de ploaie au fost transformate in lacrimi amare…care au facut astfel dintr-o zi obisnuita…una mai mult sau mai putin diferita… .Cica dupa o ploaie rece de vara vine mereu un soare stralucitor si zambitor oare asa sa fie?

Chiar nu stiu…uneori ma sperii de mine insami…pot fi atat de diferita…pentru unii par puternica si mereu optimista,parca nici macar un buldozer nu ar putea sa-mi darame zambetul sau visul,dar de fapt uneori pot fi atat de sensibila…lucru care il stiu doar cativa… Pff…nu pot sa cred ca in sfarsit recunosc ca sunt sensibila…poate ca asta sa insemne sfarsitul unui inceput sau poate inceputul unui sfarsit?Nici eu nu stiu cert e ca astept soarele…poate va veni…Sau poate trebuie sa fac eu ceva mai mult ca sa poata ajunge mai repede la mine...Dar nu stiu ce...cred ca mai am multe de invatat ca sa-mi pot da seama ce se intampla in jurul meu uneori...Acum ies sa ma plimb,cred ca am nevoie…