sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Poveste lirica

Zambet fals amorteste pe chipul ei,
Ochi-i raman inghetati pe sticla
Irisul ii e spart, ochiul ii e alb.

Inocenta desi imbracata de ochii lumii
Atat de previzibil i-a fost furata
Iar pe-o felie de gem de pruna
Ii cade sangerand o mana.

Si-o duce la cap, dar ii dispare
Prin trupu-i fad ce moare treptat
fara speranta de-asi fi implinit visul.

Totul c-un glas, pe-o liniste purificata
Isi striga iubirea, ii cere sa se-ntoarca,
Dar el priveste o clipa-napoi si pleaca.
Iar ea ramane doar cu ce-a fost odata!


Vally@All rights reserved






Subscribe to Our Blog Updates!




Share this article!

2 comentarii:

  1. Foarte frumos! Nu ma pricep eu prea bine la poezii dar cred ca ai un stil asemanator cu cel al lui Nichita Stanescu.

    P.S. Nu mi-ai dat accept pe facebook :P:P

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc!
    Mi s-a mai spus ca am un stil asemanator cu cel a lui Nichita Stanescu, dar si cu cel a lui Eminescu si Bacovia(de exemplu in clasa mi se mai spune Eminescu:)) ). Am un stil flexibil pot sa spun.
    Imediat iti voi da accept, daca te gasesc prin multitudinea de cereri:">

    RăspundețiȘtergere

Return to top of page
Powered By Blogger | Design by Genesis Awesome | Blogger Template by Lord HTML