Ploua intunecat in minte
Ploua mut, fara ecou,
Iar el sta cuminte
In al sau bungalou.
Ploua trist si rece
Pe asfalt o picatura*10 clocoteste,
Se lovesc ardent de ciment
Si se sparg in mii de bucatele.
Ploua intunecat in minte
Ploua mut, fara ecou,
Oamenii au chipurile schelete
Ridicate recent din cavou.
Ploua trist si rece
Iar florile se-neaca pleostite
Bratele lor bolnave se rup
Iar vantul indata a tacut.
Ploua intunecat in minte
Ploua mut, fara ecou,
Viata a ramas fara cuvinte
Iar ei fac parte din alt platou.
Vally@All rights reserved
Ploua mut, fara ecou,
Iar el sta cuminte
In al sau bungalou.
Ploua trist si rece
Pe asfalt o picatura*10 clocoteste,
Se lovesc ardent de ciment
Si se sparg in mii de bucatele.
Ploua intunecat in minte
Ploua mut, fara ecou,
Oamenii au chipurile schelete
Ridicate recent din cavou.
Ploua trist si rece
Iar florile se-neaca pleostite
Bratele lor bolnave se rup
Iar vantul indata a tacut.
Ploua intunecat in minte
Ploua mut, fara ecou,
Viata a ramas fara cuvinte
Iar ei fac parte din alt platou.
Vally@All rights reserved
:> te-ai dat pe stilul Bacovia?:D
RăspundețiȘtergereIn primul rand v-am rugat de atatea ori sa va semnati sa stiu si eu cui raspund.
RăspundețiȘtergereSi acum sa-ti raspund "Anonim", se poate spune ca m-am dat pe stilul lui Bacovia si totodata se poate spune ca nu. Dar ceea ce am scris reflecta ceea ce vede sufletul meu intr-o oglinda, poate putin exagerat... . Si probabil ca nu cunosti o anumita situatie din viata mea, care ma face sa scriu in acest stil...
De ce nu trimiti poezii la redactia Ziarului Ecouri? Adresa este ecouri_ecouri@yahoo.com
RăspundețiȘtergereAm trimis de multe ori Cristi si nu m-a luat nimeni in seama:))
RăspundețiȘtergereCred ca am dusmani pe acolo:))
frumoasa poezia, chiar mi-a placut
RăspundețiȘtergereMultumesc mult Alexandra:*
RăspundețiȘtergereE doar o parere: cred ca nu merge bine "pleostite", parca suna prea brutal.
RăspundețiȘtergereMultumesc Iulia! Iti respect parerea, dar ma simt datoare sa-ti dau o explicatie a folosirii acestui termen. Asa am simtit atunci sa scriu. Eu nu sunt genul de poet, daca-mi permiti sa-mi spun asa, care sa scrie in fiecare zi pentru ca asta mi-e meserie. Eu scriu doar atunci cand simt nevoia si consider eu ca muza mea din acel moment isi merita locul printre randurile mele. Multumesc din nou pentru parerea ta!:*
RăspundețiȘtergerefoarte frumoasa poezia...felicitari:*
RăspundețiȘtergereMultumesc:*
RăspundețiȘtergerePloua trist si rece
RăspundețiȘtergereIar florile se-neaca bete (n.r.: betzie)
Bratele lor bolnave se rup
Iar vantul indata a tacut.
Insa e poemul tau si respect explicatia data !
Sunt de parere ca fiecare are o varianta proprie si-ti respect opinia:)
RăspundețiȘtergere