Poveste de iubire

- Ma gandeam la un moment dat ca poate tu ai vrea sa ma innebunesti? De ce nu ai avut curajul sa-mi spui ce vrei de la mine? O persoana matura asa ar fi facut....

De ce ai plecat si m-ai lasat sa te privesc cum fugi?
…
Totusi daca vreodata o sa iti faci curajul sa vb cu mine eu o sa te ascult, dar pana atunci... te rog sa nu te mai joci cu mine...

-Sa te innebunesc?Tu te auzi ce spui?...am vrut sa nu fie doar o atractie fizica fata de tine...am tinut la tine, tin si Dumnezeu stie cat voi mai tine... da, poate am gresit si am gandit ca daca o sa fac pasi mici spre tine, flacara sentimentului meu de iubire va fi mai mult timp aprinsa... . Dar am realizat ca sentimentele mele erau alambicate si nu am vrut sa te ranesc, dar vreau sa fii fericita.

Te iubesc, da,dar crezi ca o sa te conformezi cu gandul ca eu voi fi departe? Esti sigura ca asta iti doresti? Si ca ma vei astepta sa ma intorc de fiecare data la tine?

Uite, iti spun… ai fost mereu steaua mea de mare si vreau sa te si iubesc,vreau sa te si protejez,vreau sa te vad si fericita....sunt lucruri esentiale care se intersecteaza destul de greu, caci iubirea si fericirea merg pe acelasi drum,dar protectia e deasupra lor... iar eu cel mai mult vreau sa nu suferi... dar deja cred ca o faci...

Nu uita: Te iubesc, dar mai presus de toate vreau sa te protejez!

- Ma iubesti, dar ai luat decizia si pentru mine...

PS: Poveste inspirata din viata reala a unor persoane dragi mie:)

Vally@All rights reserved

Read More

Septembrie, luni...

Mi-as dori sa pot spune "septembrie, luni" , dar nu este cazul, insa, ca deobicei cand vine toamna cu sunetul ei placut si totodata dornic de melancolie, cu picurii de ploaie ce-mi acopera obrajii, pentru ca mi-am uitat ca deobicei umbrela acasa, imi amintesc de scoala, imi amintesc ca maine voi incepe sa simt mirosul cartilor si al caietelor care ma indeamna sa-mi fac tema de acasa... . Imi dau lacrimile, si nu de tristete, ci de emotie, amintindu-mi cum parca acum cativa ani eram si eu un bobocel de clasa I si purtam uniforma aceea in patratele, iar cozile impletite le facea cam strambe tata, sau ca era prima zi de gradinita si eu stiam deja sa fac bastonase sau ca am inceput din nou scoala si ma simteam c-un an mai mare... Si totusi toamna nu inseamna doar scoala, toamna mai inseamna emotie, emotia celor sensibili, asa ca mine. Toamna inseamna cufar cu amintiri, inseamna romantism... cate filme romance nu au cate-o scena toamna, in ploaie, cu cei doi indragostiti dansand sau sarutandu-se? Si cate alte lucruri nu mai reprezinta toamna? Poata ca da... poate ca reprezinta si moartea naturii, dar nu este moartea ei ci doar adormirea sau cum imi place mie sa spun hibernarea... . Si desi calci pe ele, pe frunzele vestejite, si desi crezi ca sunt moarte, sa stii ca le doare! Chiar daca poate abia isi incep starea de amortire sa stii ca le doare... Iar copacilor goi le este frig, tare frig asa cum ne este si noua...

Pentru tine ce reprezinta toamna?

http://embed.trilulilu.ro/audio/stefanyabr/b1d3ea66dbc3b4.swf
Asculta mai multe audio Muzica

Read More

Doar TU cu TINE!

Inchide ochii si asculta o simfonie,nu trisa! Deci tine-i inchisi. Imagineaza-ti incontinuare lumea perfecta! Dar nu cu acei cativa oameni care te-ar putea ajuta la gasirea adevaratei Nirvana. Poti ajunge de unul singur! Desi nu exista perfect, exista spatiu, suflet, om si orice vrei, dar perfectibil, NU perfect!


De cate ori nu ai auzit replica "Esti un caine!" adresata unui om? Eu am auzit-o de multe ori, dar vezi tu?Ai dreptate! Un caine ti-e mai prieten decat un OM! Iti este loial si te respecta mai mult decat te-ar putea respecta vreodata acei oameni cu care crezi ca ai putea construi Paradisul, daca ar avea suflete. Nu uita ca sufletul poate fi si rau si bun.

Omul e incontinuare o enigma. De ce? Pentru ca nu stii cand iti spune adevarul sau cand il omite, deci cand te minte. Un adevar mascat, unul ocolit nu e decat o masca imprevizibila. Nu stii cand va cadea, dar nu stii nici cand e pusa.

Deci trezeste-te! Deschide ochii, in lumea asta esti doar TU cu TINE!

PS: Pentru ca in sfarsit am net am putut in sfarsit sa postez ceea ce-i promisesm lui Adrian , iar mai tarziu, eventual maine ( daca nu o sa-mi faca iar netul probleme) o sa postez impresiile mele despre tweetmeet-ul de ieri.

Read More

Corespondente

(Din cutia cu amintiri a Mirunei)

Te ador pentru facilitatea de a metamorfoza simplitatea in dificultate,cum numai un copil inocent o poate face.Te ador pentru usurinta cu care treci prin momentele grele ale vietii,pentru ca visezi dincolo de hotare,pentru ca nu constientizezi ca viata e ca o mare tulburata,ca o vezi ca pe un ochi plin de lumina.

Te ador pentru ca incerci sa fii ingenioasa in lucrurile serioase pe care vrei sa le discuti cu mine si traiesti cu impresia ca-ti iese.Ma amuzi cand te ataci singura,ma amuza orgoliul tau si ma atrage faptul ca esti melancolica,dar cand ma vezi,rasari ca un boboc de ghiocel in luna lui martie.Devii vesela si optimista cu o forta pe care n-o recunosc nici macar la soare.

Te ador pentru ca tu reusesti sa inlocuiesti apusul cu rasaritul,pentru ca tu faci iarna vara,pentru ca tu faci luna soare si soarele luna.Imaginea chipului tau de copil naiv va ramane mereu intiparita undeva pe creierul meu si de fiecare data cand te voi vedea va functiona ca un aparat ce detecteaza un obiect mult cautat,in cazul meu iubirea ta,adica pe tine,sufletul meu pereche.

Inchei aici si sper ca Universul va complota,iar toate stelele vor realiza urmatoarea noastra intalnire.

Cu drag,

bomba ta latina

PS: E o mica parte din al doilea roman pe care l-am scris... .

PPS: Si am hotarat sa scriu o mica parte din el deoarece este un capitol incheiat complet. E inchis cu o cheita intr-o cutie aruncata demult la cosul de gunoi.

Vally@All rights reserved

Read More

Casa unde am copilarit!

Tot vorbind despre copilarie am dat peste o compunere de-a mea de prin clasa a9a(o tema la limba si literatura romana).

Casa unde am copilarit!

Am facut o scurta calatorie in satul bunicilor mei.A fost una dintre cele mai bune alegeri pe care le puteam face,chiar daca vremea nu prea a tinut cu noi duminica si am capiat de frig in curte,la gratare cu rubedenii pe care nu le mai vazusem de mai bine de opt ani.
Casa,ce-mi era ca o mica imparatie pe cand aveam opt-noua ani parea cuprinsa de un aer patriarhal.Gradinitele de flori din fata casei,balansoarul rugint,catelusii si pisicile de plus,toate acestea,care au constituit universul copilariei mele,le-am gasit exact cum le-am lasat.
Desi acum este doar o paragina,reprezinta pentru mine lacasul heratic in care am copilarit,in care am fost cea mai fericita,langa bunicii mei care ma faceau sa ma simt cea mai iubita.
Aveam un loc preferat in casa batranilor mei,camera din fundul casei.Pentru a putea ajunge la ea treceam pe langa camara si nu ma puteam abtine niciodata sa gust din merele uscate insirate pe langa perete,din dulceata de capsune cu care obisnuia bunica sa ma mituiasca adesea si din pepenii verzi pe care ii adoram cu desavarsire.
Ajunsa in camera principala a palatului copilariei mele am gasit pe masa mica si rotunda albastrii struguri ce-mi incantau toate simturile.Langa masuta erau scaunelele minuscule ca cele din "Alba ca Zapada".Cufarul din lemn pictat al comorii mele era in acelasi loc unde-l lasasem cu opt-noua ani in urma.L-am deschis!Si am regasit in el lumea de poveste pe care mi-o creea bunica in fiecare seara.Mi-am gasit papusa cu plete blonde impletite,cu ochii de ametist si...recunosc fara un picior si-o mana...a ramas "paralitica" in urma unei discutii mai aprinse cu verisoara mea mai mica.Am gasit fotografii alb-negru ce ma trimiteau intr-un timp mitic.Am luat totul la mine acasa.Nu ma puteam desparti din nou de papusa Lolli si nici de pozele cu cei dragi.Patul,si el din lemn,era acum prea scurt pentru mine,caci crescusem,iar timpul trecuse fara sa priveasca in urma.Toate acestea si inca un alt milion de lucruri au starnit in mine zambeste si emotii depline datorate amintirilor mele.
Daca ar putea vorbi,casa unde am copilarit eu,a-ti auzi cea mai frumoasa poveste!


PS:Unele lucruri sunt pur imaginative!

Vally@All rights reserved

Read More

Lectie de viata!

Zile de noiembrie ii ating trupul prin suflarea puternica a unui vant totusi usor si-i calauzesc pasii spre fericire.Nu e doar o stare de bine,nu e doar un sentiment,e mai mult de atat...e o pace interioara.
Afirma tanara si frageda capsunica:-Eu nu sunt un om ca toti oamenii!
Iar el,marul cel acrisor ii spune:
-Esti nebuna!
-Da,poate!Dar nu este asa!Eu simt dincolo de munti,dincolo de mare si dincolo de ceruri.Eu apreciez si acel amanunt lasat neglijent in lume.Iar el ii raspunde:
-Esti un om nebun!Fii coerenta!
-Sunt coerenta in tot ceea ce spun,dar trebuie sa vezi dincolo de cuvinte.Am tot ceea ce si-ar dori o lume intreaga,dar n-am nimic din ce-mi doresc.
-Ce vrei sa spui?
-Un om ca sa traiasca bine are nevoie de satisfacerea unor lucruri materiale,asta imi doresc si eu!Iar eu detin iubirea pura,iubirea fara de masura,de care voi toti nu va veti putea bucura niciodata!Defapt ati putea!Dar nu stiti cum!
-Categoric esti un om nebun!Pentru ce sa vreau iubire si prieteni cand ii pot avea cu bani?!
-Da!Si daca intr-o zi vei fi falimentat,unde iti vor fi acei prieteni si iubirea?
La acest lucru marul,deja vestejit nu a mai stiut sa raspunda...
-Vezi?Deaceea eu azi,realizez ca mi-e bine asa!Pot lupta si pot avea orice imi doresc pentru ca am totul neavand nimic!Lucrurile materiale...pot face rost de ele cu putin efort,dar voi nu veti putea dobandi niciodata iubirea pura,iubirea adevarata cu puterea voastra,banul!
Cu mana pe inima pot spune:"Sunt fericita!Am iubirea si sunt implinita!"


Lectia de viata: "Poti avea totul neavand nimic si poti avea nimic avand totul"Mihai Eminescu


PS:Am scris aceasta mica povestioara,daca ii pot spune asa gandindu-ma la o scena pe care am vazut-o azi.Din aceasta veti putea desprinde o invatatura,cel putin aceia care inca nu-si dau seama,nu realizeaza ce este cu adevarat important intr-o lume atat de mica!

Vally@All rights reserved

Read More

"Maitreyi" de Mircea Eliade

Motto:"Dragostea este intelepciunea nebunului si nebunia inteleptului"

Acum vreo saptamana am terminat in sfarsit de recitit "Maitreyi"de Mircea Eliade si cu siguranta inca va ramane cartea mea preferata.Este vorba despre un european pe nume Allan interesat de fizica si matematica si despre o tanara bengaleza care scria poeme.La inceput acestuia nu i s-a parut cine stie ce aceasta fata,dar cand a privit-o a doua oara a inteles candoarea ce i-o transmitea acel trup.Cu timpul cei doi au inceput sa vorbeasca,el sa-i dea lectii de franceza,iar ea lui de bengaleza si treptat s-a infiripat iubirea dintre ei.Nu vreau sa va povestesc prea multe mai ales ca sunt vizitatori pe blog,care cu siguranta nu au citit-o si as vrea sa le trezesc interesul.Tot ce vreau sa mai scriu este ca aceasta iubire incepe sa se consume de la micile jocuri ascunse (caci iubirea dintre un european si o bengaleza nu era permisa)si imbratisari ale picioarelor pe sub masa,de la sarutari furate in biblioteca,pana la nopti de amor pline de pasiune si voluptate.
Acum vreau sa citesc continuarea acestei carti"Dragostea nu moare"scrisa de insasi Maitreyi Devi.
In finalul acestui post o sa va las doua declaratii a celor doi,prima a lui Allan si cea de-a doua a Maitreyiei si citatul din care reiese logodna lor,care este atat de frumos descrisa in doar cateva simple cuvinte:

Allan:"-Trebuie sa ma asculti,repeta ea.Trebuie sa stii tot.Tu ai mai iubit vreodata asa,ca acum?
-Niciodata,raspunsei,fara sa stiu daca mint sau exagerez numai.(De altfel,ce erau acele dragoste efemere si senzuale din tineretea mea,alaturi de patima asta noua,care ma facea sa uit tot si sa ma mulez dupa sufletul si vrerile Maitreyiei?)"


Maitreyi(intr-o scrisoare):"Noptile,tu vii la mine cum veneam eu altadata,in camera noastra de dragoste din Bhowanipore.Dar eu veneam ca o femeie,caci ma facusesi femeie;pe cand tu vii acum ca un zeu din aur si pietre scumpe,si te ador,caci tu esti mai mult decat dragostea mea,tu esti soarele meu,tu esti viata mea!"

Logodna:"Ma leg de tine pamantule,ca eu voi fi a lui Allan,si a nimanui altuia.Voi creste din el ca iarba din tine.Si cum astepti tu ploaia asa ii voi astepta eu venirea,si cum iti sunt tie razele,asa va fi trupul lui mie.Ma leg in fata ta ca unirea noastra va rodi,caci mi-e drag cu voia mea,si tot raul,daca va fi,sa nu cada asupra lui,ci asupra-mi,caci eu l-am ales.Tu ma auzi,mama pamant,tu nu ma minti,maica mea.Daca ma simti aproape,cum te simt eu acum,si cu mana si cu inelul,intareste-ma sa-l iubesc totdeauna,bucurie necunoscuta lui sa-i aduc,viata de rod si de joc sa-i dau.Sa fie imbratisarea noastra ca cea dintai zi a mousoon-ului,maica mea,tot astfel sa nu oboseasca inima mea in dragostea pentru Allan,pe care cerul l-a nascut departe,si tu,maica mi l-ai adus aproape"(aceste cuvinte rostite de amandoi,bineinteles cu schimbul de nume;)) )

Read More